Cum au luat-o peste bot boţii ruşi

Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii digitale ruseşti au provocat diminuări ale activităţii reţelelor de boţi la nivel european. În ţara noastră, mai mulţi politicieni şi influenceri suveranişti au înregistrat scăderi ale aprecierilor pe Facebook şi diminuări ale interacţiunilor pe reţele sociale, dar datele disponibile nu demonstrează că operaţiunile de influenţă rusească din Europa au fost oprite definitiv de loviturile ucrainene.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că numărul boţilor pro-Kremlin de pe reţelele sociale s-a redus. În România, monitorizările indică evoluţii diferite: unele canale proruse au înregistrat scăderi ale interacţiunilor, în timp ce activitatea unui eşantion de conturi Facebook din ecosistemul dezinformării a continuat.

• Trei centre de date, lovite într-un interval de câteva zile

În perioada 8-11 octombrie, trei centre de date ale companiei ruse Yandex, situate în Sasovo, regiunea Riazan, Kaluga şi regiunea Vladimir, au fost lovite de drone ucrainene. Potrivit relatărilor Reuters şi publicaţiei The Record, atacurile au provocat avarii importante, două centre fiind scoase din funcţiune, infrastructura celui de-al treilea fiind afectată. Au fost raportate perturbări ale serviciilor cloud, de plăţi, livrări şi transport, inclusiv ale aplicaţiilor Yandex Go. Compania a confirmat avarierea infrastructurii centrului din Vladimir şi suspendarea funcţionării acestuia. Marţi, Kremlinul a anunţat că analizează problemele cu care se confruntă compania.

Yandex este unul dintre principalii furnizori de servicii digitale din Rusia, iar infrastructura sa deserveşte numeroase aplicaţii şi companii. Avarierea centrelor de date a ridicat, astfel, întrebări privind efectele asupra activităţilor automatizate care folosesc reţeaua, inclusiv asupra celor asociate propagandei ruseşti.

• Zelenski susţine că boţii pro-Kremlin s-au împuţinat

Prezent la Forumul de Securitate de la Varşovia, la 12 octombrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, după loviturile asupra centrelor de date Yandex, utilizatorii mai multor platforme sociale au observat o reducere a mesajelor ostile, a provocărilor şi a dezbinării. Potrivit relatării agenţiei ucrainene Ukrinform, liderul de la Kiev a susţinut că diminuarea activităţii boţilor demonstrează că aceştia proveneau din infrastructura rusească. Declaraţia preşedintelui ucrainean exprimă însă o interpretare a evoluţiilor observate pe reţelele sociale, nu o concluzie demonstrată printr-o numărătoare a conturilor dezactivate. Pentru a stabili dacă atacurile au afectat operaţiunile de influenţă ar fi necesare date despre activitatea conturilor politice, comportamentul lor şi legăturile tehnice cu infrastructura lovită.

• Traficul automatizat a scăzut

Unul dintre principalele argumente invocate în sprijinul ipotezei unei diminuări a propagandei online este analiza Cloudflare Radar, care monitorizează traficul de internet. Datele analizate după atacuri indică o scădere de aproximativ 94% a traficului automatizat asociat reţelei Yandex faţă de nivelul de referinţă utilizat în comparaţie.

Indicatorul nu măsoară însă direct activitatea boţilor de pe Facebook, X sau TikTok. O parte importantă a traficului automatizat al Yandex este generată de programe care accesează pagini web pentru indexarea acestora în motorul de căutare, alături de alte servicii automate. Organizaţii specializate în analiza propagandei (precum Cap sau Botswatch) au publicat date care arată că reţelele de conturi automatizate care promovau mesaje pro-Kremlin, dar şi mesaje de susţinere pentru partide occidentale de extremă dreapta (cum ar fi AfD în Germania sau mişcări MAGA în SUA), au înregistrat o reducere a activităţii de până la 94% în această perioadă.

Într-o analiză publicată marţi, Ukrainska Pravda a explicat faptul că graficul Cloudflare nu permite stabilirea numărului de conturi politice false şi nici identificarea utilizatorilor care distribuie propagandă. Aceeaşi rezervă apare în analizele Kyiv Independent şi Euronews, care au consultat specialişti în monitorizarea dezinformării. Prin urmare, prăbuşirea traficului automatizat dintr-o anumită infrastructură nu poate fi interpretată automat drept dispariţia boţilor politici. Cele două categorii de activitate se pot intersecta, dar nu sunt echivalente.

• Reţeaua Pravda şi canalele proruse în limba română

Un alt indicator urmărit după atacuri este volumul de conţinut publicat de reţeaua Pravda, un ansamblu de site-uri care distribuie materiale şi naraţiuni favorabile Kremlinului în mai multe limbi. Potrivit datelor analizate de expertul Nicolae Ţîbrigan şi prezentate la un post TV, numărul articolelor publicate de reţea a scăzut de la aproximativ 10.340 pe 9 octombrie la 7.866 pe 11 octombrie, o diminuare de circa 24%. Evoluţia poate indica o încetinire temporară a activităţii de publicare. În Republica Moldova, datele RFI prezentate de Moldova 1 indică o scădere de aproape 49% a indicatorului de prevalenţă a conţinutului prorus, monitorizat de instrumentul GladiOS pentru 29 de canale în limba română, în intervalul 8-12 octombrie. În aceeaşi perioadă, media reacţiilor la conţinutul canalelor analizate a coborât de la aproximativ 1.633 pe 10 octombrie la circa 655 pe 12 octombrie, o reducere de aproape 60%. Aceste valori descriu evoluţia conţinutului şi a interacţiunilor în mediul monitorizat. Ele nu reprezintă numărul conturilor dezactivate şi nu arată câte reacţii proveneau de la boţi. În plus, o analiză publicată de Context.ro la 13 octombrie, bazată pe datele Qriton Technologies, arată că reţelele proruse orientate spre România şi Republica Moldova au continuat să publice după atacuri. De exemplu, canalul Telegram asociat site-ului romania.news-pravda.com a publicat 496 de postări între 1 şi 12 octombrie, deşi avea numai 44 de abonaţi. Au rămas active şi alte canale din acelaşi ecosistem, inclusiv romania_ru, uraganasupraeuropei şi InfoDefenseRUM. Aceste date sugerează că avarierea unor centre de date nu a oprit distribuirea propagandei proruse în spaţiul de Limba Română.

• România: scăderi ale aprecierilor, dar nu şi o dispariţie generalizată a activităţii

În România, discuţia s-a concentrat şi asupra interacţiunilor înregistrate de paginile unor politicieni şi influenceri din zona suveranistă. Există scăderi ale numărului de aprecieri la unele postări ale lui George Simion şi ale unor persoane care îl susţin pe Călin Georgescu. Evoluţiile au alimentat ipoteza că o parte a popularităţii online ar fi fost susţinută de activităţi automatizate. Totuşi, comparaţiile dintre postări nu permit stabilirea proporţiei interacţiunilor artificiale. Numărul de aprecieri poate varia în funcţie de subiect, oră, distribuirea conţinutului şi algoritmii platformei, iar o scădere nu dovedeşte că utilizatorii respectivi erau boţi.

• Reţelele de influenţă nu depind de un singur centru de date

Operaţiunile de influenţă nu se bazează exclusiv pe servere aflate în Rusia. Potrivit experţilor citaţi de Kyiv Independent, reţelele asociate propagandei ruseşti utilizează infrastructură distribuită şi pot continua să funcţioneze chiar dacă anumite servicii devin indisponibile. Un număr relativ redus de conturi coordonate poate distribui mesaje care sunt apoi preluate de utilizatori reali şi amplificate de algoritmii platformelor. În plus, aceleaşi naraţiuni pot circula prin site-uri, canale Telegram şi conturi sociale diferite, ceea ce face dificilă evaluarea efectelor unei lovituri asupra unei singure componente a infrastructurii. Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării a raportat, într-o analiză publicată la 13 octombrie, că volumul şi intensitatea postărilor din anumite grupuri ale reţelelor Pravda, InfoDefense şi Nod of Time s-au redus cu aproximativ 50% timp de circa 12 ore după atacuri, activitatea fiind reluată ulterior. Instituţia a semnalat şi scăderi ale vizualizărilor unor persoane care promovează naraţiuni aliniate Kremlinului în Franţa şi Statele Unite, fără să publice însă un număr de conturi dezactivate sau o estimare specifică pentru România. Aceste observaţii sunt compatibile cu ipoteza unor perturbări temporare, dar nu demonstrează că operaţiunile ruseşti de influenţă au fost paralizate.

Succesiunea evenimentelor indică o legătură între atacurile asupra centrelor Yandex şi evoluţia unor indicatori ai propagandei online. Scăderea traficului automatizat, reducerea volumului de articole publicate de Pravda şi diminuarea interacţiunilor în unele canale sunt semnale relevante.